Ce s-a făcut în Giurgiu într-un an de la schimbarea conducerii Consiliului Judeţean?

Investiţii importante la Spitalul Judeţean de Urgenţă, la Teatrul „Tudor Vianu” şi la Biblioteca Judeţeană, proiecte pentru Muzeul Judeţean, dar şi investiţii finalizate ori aflate în fază de proiect pentru sute de kilometri de drumuri judeţene, cooperare cu primarii pentru realizarea reţelelor de apă şi canalizare, colaborare cu bulgarii pe toate domeniile de activitate şi pentru accesarea fondurilor europene. De la preluarea conducerii Consiliului Judeţean Giurgiu de către Marian Mina, instituţia „a revenit la viaţă”.

Despre tot ce s-a făcut în primul an de mandat, despre ce se va face până la finalul lui 2017, dar şi despre neîmpliniri au vorbit joi, 13 iulie, în conferinţă de presă, preşedintele Marian Mina şi mai mulţi directori de la direcţiile subordonate: Lidia Pană- directorul Direcţiei Achiziţii Publice, Camelia Toma- directorul Direcţiei Tehnice, Nicu Mardale- director în cadrul Direcţiei de Integrare Europeană Dezvoltare Regională şi Informatică, Marius Olteanu- şef al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Control Trafic, Cristi Grătianu- administratorul public al judeţului, Lucian Corozel- vicepreşedinte al CJ Giurgiu şi Cosmin Creţu- directorul Teatrului „Tudor Vianu”.

 

Spitalul Judeţean de Urgenţă- o prioritate

 

Mai întâi, Marian Mina a prezentat bilanţul activităţii desfăşurate de CJ Giurgiu în relaţia cu Spitalul Judeţean de Urgenţă.

„Ne-am orientat asupra încercării de a îmbunătăţi activitatea şi serviciile oferite de către spital, dar mai ales asupra pacientului şi nevoilor lui.
Astfel, cu bani de la bugetul propriu al Consiliului Judeţean Giurgiu au fost efectuate mai multe investiţii iar una dintre cele mai importante este reabilitarea clădirii spitalului vechi. Lucrarea a constat în înlocuirea instalaţiei termice, electrice şi sanitare, consolidarea clădirii, înlocuirea acoperişului şi finisaje exterioare. De menţionat este că imobilul nu a mai beneficiat de reparaţii de peste 20 de ani, spaţiile având pereţii degradaţi, fapt ce a necesitat efectuarea lucrărilor de tencuieli şi finisări, geamurile schimbate, deoarece erau din lemn şi foarte vechi, instalaţia sanitară şi cea termică erau vechi şi nefuncţionale. După terminarea lucrărilor de reabilitare, saloanele şi cabinetele sunt conform normelor igienico-sanitare în vigoare”, a spus Marian Mina.

Preşedintele CJ a vorbit şi despre proiectul eficientizării furnizării apei calde menajere în ambele corpuri ale spitalului. Această lucrare a presupus refacerea sistemului de recirculare la baza clădirilor, astfel încât apa caldă să ajungă cât mai repede la consumatori, fără a exista timpi de aşteptare. De asemenea, au fost modernizate şi toate lifturile unităţii medicale.

„De asemenea, am alocat de la bugetul CJ Giurgiu sumele necesare remedierii tuturor defecţiunilor aferente instalaţiei solare de producere a apei calde menajere- o lucrare aflată încă în curs de execuţie. În prezent, din bugetul instituţiei pe care o conduc au fost alocate fonduri pentru refacerea în totalitate a instalaţiei electrice din exteriorul clădirilor spitalului. Lucrarea presupune înlocuirea cablurilor electrice care alimentează tot spitalul, o lucrare foarte necesară, având în vedere că urmează o alta investiţie amplă de amenajare a curţii SJU. Aceasta presupune refacerea căilor de acces în interiorul spitalului, precum şi amenajarea unui număr suficient de locuri de parcare, fapt ce va conduce la fluidizarea circulaţiei mijloacelor de transport în interiorul spitalului”, a declarat preşedintele Mina.

 

Dotări importante la SJU

 

Tot din fondurile CJ Giurgiu au fost achiziţionate, în ultimul an, un electrocardiograf cu 12 canale şi monitor, destinat secţiei Chirurgie, electrocardiografele din dotarea SJU fiind foarte vechi, uzate fizic şi moral.
Pentru secţia ORL au fost repartizate fonduri pentru achiziţionarea unei lămpi de examinare cu led, un troliu, un scaun special şi un fibroscop flexibil rino-faringian. Pentru secţia Pediatrie a fost achiziţionată o lampă mobilă pentru examinare, în vederea creşterii calităţii actului medical
Totodată, pentru creşterea performanţelor şi în vederea scăderii numărului infecţiilor intraspitaliceşti a fost achiziţionat din fondurile CJ Giurgiu un sterilizator cu aer cald
„Pentru anul 2017, au fost alocate prevederi bugetare pentru achiziţionarea de aparatură medicală, astfel: trusă de endoscopie şi colonoscopie, două ecografe generale, două EKG, un cardiotocograf, două aparate de ventilaţie mecanică, un defibrilator, trei monitoare pentru aparatul de măsurare şi monitorizare a funcţiilor vitale, un ventilator portabil, o hotă cu flux laminar, dar şi un aparat de radiologie digital. Pentru toate acestea a fost demarată o consultare de piaţă, în curs de finalizare, urmând ca procedura de achiziţie să fie demarată cel târziu până la finele lunii august”, a anunţat preşedintele Marian Mina.

 

Ce vor să modernizeze pe viitor?

 

Şeful Consiliului Judeţean Giurgiu a mai declarat la conferinţa de presă că, de asemenea, s-a acordat o atenţie deosebită şi calităţii hranei oferite pacienţilor, bucătăria fiind dotată cu aparate moderne, CJ alocând sumele necesare achiziţionării unei marmite de 150 de litri şi a două plite electrice, puse în funcţiune în decembrie 2016.

„Pe de altă parte, în vederea îmbunătăţirii şi consolidării infrastructurii spaţiilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu au fost întreprinse următoarele demersuri: au fost repartizate sumele necesare întocmirii proiectului tehnic pentru reparaţia capitală a pavilionului administrativ. În prezent, acesta reprezintă singura clădire veche din unitatea noastră unde nu au fost executate lucrări de reparaţii capitale, de peste 50 de ani. În această clădire, instalaţia sanitară este veche, legăturile la corpurile sanitare sunt executate din plumb, conductele sunt corodate, fapt pentru care deseori sunt necesare reparaţii la defecţiunile ivite. Acoperişul este din tablă care, fiind ruginită, pe anumite porţiuni permite infiltrarea apei pluviale. Pereţii din cărămidă au tencuiala deteriorată şi prezintă crăpături. Această lucrare de reparaţie capitală va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale personalului TESA. Totodată, au fost repartizate sumele necesare pentru întocmirea studiului de fezabilitate pentru reparaţia capitală la secţia exterioară de Psihiatrie Vadu Lat. În prezent, cei care lucrează acolo îşi desfăşoară activitatea într-un imobil vechi de peste 100 de ani. Este evident că acea clădire necesită consolidare şi reparaţii capitale”, a mai afirmat Mina.

 

Facilităţi şi pentru cadrele medicale care fac naveta

 

Preşedintele CJ Giurgiu a reamintit şi faptul că Spitalul Judeţean de Urgenţă

Giurgiu a fost selectat în vederea finanţării prin Programul Operaţional Regional pentru modernizarea Unităţii de Primiri Urgenţe. Totodată, a fost depus la Compania Naţională de Investiţii un memoriu pentru reabilitarea şi dotarea Corpurilor C1 şi C2 ale Spitalului Nou.

„În toate domeniile s-au făcut eforturi, inclusiv în ceea ce priveşte stimularea specialiştilor de a veni şi de a rămâne la Giurgiu. Am aprobat plata navetei pentru medicii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul SJU Giurgiu. Există, însă, şi cauze ce nu pot fi remediate de noi atunci când vorbim despre cadre medicale, rezidenţi, care pleacă la alte spitale din ţară sau din străinătate. În plus, la capitolul nerealizări, deocamdată includem şi mamograful. Din cauza a două contestaţii, procedura încă se află în suspendare şi sperăm ca situaţia să fie deblocată până la finalul acestei luni”, a declarat şeful CJ Giurgiu.

Cu speranţa că, în timp, se vor găsi soluţii pentru suplimentarea numărului de paturi la finanţarea de la Casa de Asigurări de Sănătate, Marian Mina a amintit că SJU are 524 de paturi, 10 sunt suspendate temporar, iar finanţate sunt doar 441 de paturi- 25 paturi cronici, 416 paturi- acuţi, şi, astfel, 73 de paturi nu se află în contract cu CAS, SJU pierzând lunar peste 300.000 de lei.

 

Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară din Giurgiu, încotro?

 

Administratorul public al judeţului, Cristi Grătianu, a prezentat, în conferinţa de presă de joi, 13 iulie, activitatea desfăşurată, în ultimul an, în cadrul celor trei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară(ADI) din judeţul Giurgiu.

În ceea ce priveşte ADI-ul „Sănătate asigurată prin apă curată”, Cristi Grătianu a amintit că principalul scop al acestei Asociaţii îl reprezintă implementarea proiectului cu finanţare europeană pentru Masterplanul vizând introducerea reţelelor de apă şi canalizare.

„Valoarea proiectului se ridică la peste 100 de milioane de euro şi vizează 20 de aglomerări. Un prim pas în demararea acestui proiect îl reprezintă finalizarea procedurii de atribuire a serviciului de asistenţă tehnică. Din păcate, operatorul Apa Service a înregistrat o primă nerealizare, adică, serviciul respectiv nu a fost atribuit nici până acum. Prima încercare a avut loc în 2014, dar un an mai târziu a fost anulată. Întârzierea este semnificativă, având în vedere că exerciţiul financiar actual se desfăşoară până în 2020. Aşadar, încă un an s-a lucrat la un alt caiet de sarcini şi procedura a fost lansată iar în ianuarie 2017. S-au pierdut, practic, 3 ani. În acest moment, se face evaluarea ofertelor şi trag cu această ocazie un semnal de alarmă: de această dată, procedura trebuie să aibă succes!”, a declarat Grătianu.

Tot în ceea ce priveşte ADI-ul de apă-canal, administratorul public a amintit că şi din punct de vedere juridic au fost probleme.

„ADI-ul acesta s-a confruntat cu o altă problemă, aceea a procesului prin care s-a contestat extinderea Asociaţiei. ADI-ul a pierdut în primă instanţă, dar a câştigat apelul judecat la Tribunalul Giurgiu. Dacă pierdeam, întreg proiectul despre care am vorbit era pierdut. O altă îngrijorare referitoare la operatorul Apa Service vine din faptul că înregistrează pierderi de 42%. Şi economice şi tehnologice. În aceste condiţii, Apa Service continuă să facp angajări, majorări de salarii şi achiziţionare de telefoane mobile de ultimă generaţie. Pe de altă parte, trebuie să precizez că există un contract de delegare din anul 2007 care trebuie actualizat pentru că sunt multe prevederi expirate. Am reuşit, în mare parte, să normalizăm comunicarea între ADI şi Apa Service, dar nu e suficient. Ar trebui să fim parteneri”, a mai spus Cristi Grătianu.

 

Depozitul ecologic de la Frăteşti va deveni funcţional curând

 

Referitor la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Management eficient pentru un judeţ curat”, administratorul public a afirmat că a fost realizat un progres şi aici, dar nu la nivelul dorit.

„La capitolul realizări, putem vorbi despre faptul că Centrul de management integrat al deşeurilor de la Frăteşti este funcţional în proporţie de 99%. Am primit confirmarea de la Agenţia de Protecţie a Mediului pentru autorizaţia de mediu, cu mici remedieri pe care trebuie să le facem.

Sunt cinci astfel de probleme, patru sunt rezolvate, va veni o firmă din Italia pentru reparaţii tehnice şi sperăm ca la începutul lunii august să fie emisă autorizaţia. La capitolul nerealizări trecem contractele cu unităţile administrativ-teritoriale şi operatorii regionali- Girexim şi Ecogreen”, a declarat el.

Grătianu a explicat că proiectul iniţial prevede colectarea deşeurilor de la platformele amenajate din 500 în 500 de metri. Însă acest fapt nu mai coincide cu dorinţa UAT-urilor care vor colectarea din poartă în poartă. „Aceasta şi pentru că, la momentul implementării proiectului(în 2009, în mandatul lui Dumitru Beianu, n.r.), s-a luat în calcul, la semnarea contractelor, numărul de locuitori, pentru stabilirea preţului. Însă, datele nu coincideau cu realitatea, fiind luate de la Statistică. Astfel, în unele cazuri diferenţa apărută din faptul că sunt mai mulţi consumatori pe hârtie decât în realitate trebuie plătită de primării. Însă, din păcate, dacă vrem să modificăm condiţiile din contracte riscăm corecţii financiare semnificative, şi trebuie cântărită bine orice decizie”, a declarat în aceeaşi conferinţă de presă şi preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Mina.

Referitor la cea de-a treia Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară- „Iluminat public eficient”, administratorul public, Cristi Grătianu, a declarat că acest ADI a avut ca principal scop sprijinirea unităţilor administrativ-teritoriale pentru obţinerea unor preţuri bune la energie electrică.

„Avem speranţa că vor fi finanţate proiecte prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală privind modernizarea iluminatului public şi ne concentrăm pe accesarea fondurilor europene pentru asigurarea energiei prin surse fotovoltaice”, a spus Grătianu.

 

 

CJ Giurgiu are 13 proiecte depuse pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală

 

La conferinţa de presă în care a fost prezentat bilanţul activităţii desfăşurate la Consiliul Judeţean Giurgiu, după un an de la începutul unui nou mandat, a fort prezent şi vicepreşedintele Lucian Corozel.

„Personal, i-am sprijinit pe cei care se ocupă de întocmirea proiectelor depuse pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală, fosta OG 28. Este un program ce a fost gândit să rezolve problemele din mediul rural şi urban, fiind vorba despre proiecte pentru infrastructura rutieră, modernizarea şcolilor şi grădiniţelor, modernizarea sau înfiinţarea cabinetelor medicale şi nu numai. Am preluat ştafeta de la domnul senator Cristian Marciu pe care îl felicit pentru tot ce a făcut în acest sector de activitate. Avem speranţe că cei de la Ministerul Dezvoltării ne vor aproba toate cele 13 proiecte depuse de Consiliul Judeţean Giurgiu. Acestea au o valoare totală de peste 140 de milioane de lei”, a declarat vicepreşedintele CJ Giurgiu.

 

10 noi proiecte europene, în parteneriat cu bulgarii

La capitolul proiecte europene, Lucian Corozel a vorbit despre cel destinat construirii unui garaj pentru ISU Giurgiu. „Este un proiect în parteneriat cu bulgarii, cu o valoare de 6 milioane de euro. Va fi amenajat un garaj în care vor putea intra 10 autospeciale, dar vor fi şi standuri pentru activităţile de service şi revizii tehnice ale autovehiculelor din dotarea ISU. În plus, tot pe Programul Interreg România-Bulgaria, au fost înaintate 10 cereri de interes pentru şase proiecte vizând infrastructura rutieră, două pe domeniul cultural şi alte două pe situaţii de urgenţă. S-au mai depus cereri şi pe Programul Operaţional Regional, pentru drumurile judeţene 503 şi 504. Revenind la prietenii bulgari, ne bucură relaţia de cooperare şi prietenie cu aceştia. În acest context, amintesc inclusiv de Comisia Mixtă pe Agricultură, celebrul GLAC în cadrul căruia a fost semnat un nou acord de colaborare, pentru încă 3 ani. Aşa cum ştiţi, la întâlnirile din cadrul GLAC sunt dezbătute idei, se vine cu propuneri de proiecte şi reuşim chiar parteneriate între fermierii români şi cei bulgari. Toate acestea, pentru o dezvoltare socio-economică durabilă a celor două regiuni: Giurgiu şi Ruse”, a mai declarat Lucian Corozel.

În ceea ce priveşte cele 13 proiecte depuse pe PNDL, a vorbit, la întâlnirea cu presa locală, şi directorul Direcţiei Tehnice, Camelia Toma.

„Dintr-un număr total de kilometri de drumuri judeţene ce străbat Giurgiu, proiectele depuse pe PNDL vizează reabilitarea şi modernizarea a 100 de kilometri din această reţea. Ne canalizăm toată atenţia pentru a monitoriza modul de derulare a investiţiilor”, a spus Toma.

 

În ce stadiu sunt proiectele blocate în anii trecuţi?

 

Director în cadrul Direcţiei de Integrare Europeană a Consiliului Judeţean Giurgiu, Nicu Mardale, a prezentat, la conferinţa de presă de joi, 13 iulie, stadiul proiectelor europene pe care CJ Giurgiu doreşte să le implementeze.

„Atragerea de fonduri europene a fost o preocupare permanentă a Consiliului Judeţean Giurgiu. Pentru perioada actuală, avem în monitorizare proiectele sociale din exerciţiul financiar 2007-2013, mai exact cele care vizează căminele de bătrâni ce au fost reabilitate şi modernizate. De asemenea, aşa cum ştiţi, în 2016 ne-am confruntat cu blocarea celor trei proiecte europene pe drumurile 411, 603 şi 504 A. Au fost reziliate contractele cu cei doi constructori neserioşi din cauza cărora s-au întârziat investiţiile. La momentul actual, pentru 504 A a fost semnat contractul de execuţie şi dat ordinul de începere a lucrărilor, iar pentru 603 şi 411 suntem în procedura de achiziţie a serviciilor. Aceste două proiecte au ca termen de finalizare decembrie 2018. Pe de altă parte, tot în 2016, am finalizat proiectul privind restaurarea Mănăstirii Comana.

Pentru perioada 2014-2020, avem trei proiecte implementate pe Programul Interreg România-Bulgaria. Este vorba despre cel pentru ISU Giurgiu, dar şi unul pentru instruirea angajaţilor din administraţie, iar un altul pe domeniul conservării zonelor verzi”, a spus Mardale.

 

Fonduri europene pentru drumuri şi Spital

 

El a precizat că, în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020, s-a lansat o nouă procedură de achiziţii ce prevede selecţia proiectelor în două etape.

Prima, preselecţia, presupune transmiterea unor fişe de interes.

„Am trimis pentru trei drumuri judeţene şi pentru noi dotări la ISU Giurgiu. De asemenea, avem în pregătire un proiect ce prevede crearea unui Centru Socio-Cultural la Comana. De asemenea, în baza unui protocol între Primăria Giurgiu şi CJ, ne propunem realizarea şoselei de centură. Un alt proiect pe care vrem să îl câştigăm vizează extinderea Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Giurgiu, dar şi un altul pentru reabilitarea şi modernizarea Muzeului Judeţean. În acest caz,  a fost demarată procedura de achiziţie pentru consultant. Alte două proiecte ce vor fi depuse la sfârşitul lunii august vizează înfiinţarea a două centre de zi la Răsuceni şi Băneasa, în valoare totală de 700.000 euro. În plus, avem în vedere şi realizarea Ambulatoriului Integrat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu”, a mai declarat Nicu Mardale.

 

Drumurile judeţene giurgiuvene, pe… drumul cel bun

 

Director în cadrul Direcţiei de Achiziţii Publice a Consiliului Judeţean Giurgiu, Lidia Pană, a prezentat presei locale, joi, 13 iulie, o informare privind stadiul realizării obiectivelor cuprinse în programul de investiţii şi în programul cu lucrările de întreţinere şi reparaţii la drumurile judeţene, în perioada iunie 2016-iulie 2017.

Astfel, referitor la obiectivele de investiţii finanţate şi propuse la finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, s-a continuat execuţia lucrărilor la obiectivele de investiţii pentru care au fost semnate contracte de finanţare cu Ministerul Dezvoltării în anul 2015, respectiv la următoarele obiective: reabilitare şi modernizare Drum Judeţean 412 C, Uieşti-Goleasca-DJ 601, stadiu fizic realizat 62%. Reabilitare traseu rutier DJ 401 Hereşti-Hotarele, stadiu fizic realizat 100%. Reabilitare DJ 601, Bolintin Deal-Bolintin Vale-Malu Spart, stadiu fizic realizat 40%.

S-au transmis la Ministerul Dezvoltării 13 solicitări de finanţare de la bugetul de stat, prin PNDL, în sumă de 139.743.270 lei pentru următoarele obiective de investiţii: reabilitare şi modernizare DJ 506 A, limită judeţ Teleorman-Toporu(DJ 503), reabilitare DJ 413, DJ 603- Halta CFR Mihai Bravu-DN 41, modernizare DJ 503 A, Halta CFR Onceşti- Radu Vodă-Izvoarele-Chiriacu-Răsuceni-Limită judeţ Teleorman, modernizare DJ 507, Giurgiu-Oinacu-Braniştea-Gostinu, modernizare DJ 412 C, Ogrezeni(DJ412A)-Podişoru-Bucşani-Obedeni-Uieşti-Goleasca-Dj 601, reabilitare DJ 401 A, Bolintin Vale-Palanca, reabilitare DJ 412 A, Ogrezeni-Malu Spart, modernizare DJ 412 Prundu(DN 41)-Colibaşi, modernizare DJ 151 E Limită judeţ Dâmboviţa-Trestieni, modernizare DJ 601 D, Letca Veche-limită judeţ Teleorman, modernizare DJ 412 D, Bucşani(DN 61)-Malu Spart(DN 601), reabilitare şi modernizare DJ 611, Roata de Jos, Sadina, Cartojani-limită judeţ Teleorman, modernizare DC 121-Slobozia(DN 5C)-DJ 504.

Lidia Pană a prezentat şi contractele de lucrări care, în acest moment, sunt în derulare. Este vorba despre reabilitare şi modernizare traseu rutier Gogoşari-Giurgiu, compus din DJ 504 A Gogoşari-Drăghiceanu-Izvoru-Dj 504 şi DJ 504 Giurgiu-Vieru, despre lucrări de reparaţii pentru instalaţii de alimentare cu energie electrică la Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu, despre lucrări de amenajare platformă parcare pentru Serviciul de Ambulanţă Giurgiu, dar şi lucrări de reparaţii generale şi renovare demisol, etaj 1 şi etaj 3 din imobilul situat în B-dul Mihai Viteazul, n.r. 4, Giurgiu, în vederea asigurării de spaţii pentru desfăşurarea activităţii Serviciului de Ambulanţă Giurgiu.

De asemenea, au fost demarate proceduri de atribuire a contractelor pentru modernizare şi/ sau reabilitare pentru drumurile: 505 Putineiu – Chiriacu, DJ 603: Naipu (DN 6) – Schitu – Mirău – Stoeneşti – Ianculeşti – Uzunu – Mihai Bravu – Comana (DJ 411)- rest de executat,  Modernizarea DJ 412 Vărăşti – Limită judeţ Călăraşi, DJ 411, Limită judet Călăraşi – Hotarele – Isvoarele – Teiuşu – Mironeşti – Comana – Budeni – Brăniştari – Călugăreni – Singureni -Iepureşti – Bulbucata – Podu Doamnei – Clejani (DN 61) – rest de executat.

 

Dotări moderne şi necesare pentru Direcţia Judeţeană de Transport

 

Marius Olteanu, directorul general al Direcţiei Judeţene de Transport, Administrarea Drumurilor Judeţene şi Control Trafic, a prezentat, pe scurt, la conferinţa de presă de joi, 13 iulie, câteva dintre cele mai importante activităţi desfăşurate la DJT, într-un an de la schimbarea conducerii Consiliului Judeţean Giurgiu.

„Începând cu luna septembrie 2016, am trecut la o prioritizare a lucrurilor pe care le avem de făcut. În primul rând, am pus accent pe dotarea cu utilaje a Direcţiei de Transport, pentru o calitate sporită a lucrărilor. Am cumpărat, printre altele, şi un mini-încărcător cu freză pentru plombări, am reuşit să punem la punct parcul auto ce însemna foarte multe utilaje învechite ale căror reparaţii necesitau costuri foarte mari.

Acum, aşa cum ştiţi, avem utilaje şi pentru asigurarea, împreună cu unităţile administrativ-teritoriale, a deszăpezirii. Avem şi un plan de noi achiziţii, iar printre utilajele pe care dorim să le cumpărăm se numără patru autobasculante, autoutilitareşi un trailer pentru deplasarea acestora. În acest sens, vrem să câştigăm un proiect european.

Cu noile dotări, activitatea Direcţiei de Transport s-a intensificat şi au fost realizate plombări, într-un singur an, pe 10.000 de metri pătraţi iar procentul de turnare a asfaltului a crescut cu 100%. Pentru 2017 ne-am propus şi am reuşit să realizăm inclusiv lucrări de întreţinere pe drumurile din nord, care erau foarte degradate, precum 602, Săbăreni-Joiţa, 401 A Cărpenişu-Palanca sau Malu-Spart-Ogrezeni-Zorile.

Am efectuat şi marcaje rutiere aferente, semnalizare rutieră, toaletare şi tăieri de arbori care puneau în pericol circulaţia pe drumurile judeţene”, a spus Marius Olteanu.

 

Teatru modern şi neîncăpător pentru publicul care a redescoperit spectacole de excepţie

 

Şi managerul Teatrului „Tudor Vianu” Giurgiu, Cosmin Creţu, a fost invitat la conferinţa de presă de joi, 13 iulie, de la Consiliul Judeţean Giurgiu. Şi el a prezentat activitatea desfăşurată într-un an de când s-a schimbat conducerea CJ Giurgiu.

„A fost pentru prima oară când, la Teatrul din Giurgiu, nu s-au mai făcut cârpeli”, a spus Creţu, referindu-se, desigur, la amplele lucrări efectuate la clădirea ce găzduieşte lăcaşul de cultură.

Astfel, la capitolul dotări în domeniul tehnic, Creţu a spus că, în afară de lucrările de reparaţii capitale recepţionate în octombrie 2016, vor fi montate în Sala Mare şi 68 de reflectoare cu accesorii (ramă și voleu), 2 dimmere cu 12 canale, reprezentând cea mai solidă modernizare în iluminarea sălii din istoria instituției.

De asemenea, a fost asigurat şi un echipament de sonorizare pentru spectacolele de exterior.

În ceea ce priveşte realizările din domeniul artistic, managerul Teatrului „Tudor Vianu” a amintit despre cele 10 premiere, într-o singură stagiune, despre spectacolele din weekend, dar şi de reluarea dupa o pauză de 6 ani a stagiunii estivale de exterior în municipiu.

În plus, Creţu a vorbit şi despre toate parteneriatele cu teatre din ţară şi din străinătate.

„Cel mai important: constituirea unui nucleu tânăr, valoros și omogende realizatori de proiecte artistice (actori, regizori, light designer, compozitor si aranjator), care a contribuit și ea la saltul semnificativ înregistrat de numărul de spectatori (o medie de aproape 1000 de spectatori pe lună, corespunzător unui indice de ocupare a sălii de circa 77 %.) De remarcat efectul în plan financiar al creșterii apetitului pentru teatru al publicului local și stabilirii de parteneriate cu alte instituții teatrale: în primul semestru al anului 2017 s-au realizat veniturile estmate pentru primele trei trimestre ale anului. În stagiunea septembrie 2016 – iunie 2017 instituția a realizat venituri în sumă de 119.242 lei față de 82.912 lei în perioada septembrie 2015 – iunie 2016”, a spus Creţu.

Cătălina SFETCU

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.